duminică, 7 octombrie 2012
GALBENA NĂZDRĂVANĂ ŞI ISPRĂVILE EI
Mura e o căţeluşa aurie cu încălţări şi coadă albe. Are
în frunte o pată albă, ochii negri şi boticul negru ca mura. Îşi merită numele.
A sosit la noi pe 19 martie. Cu o zi în urmă se prăpădise Mura-Bela. Avea 14
ani. Ralu a dat anunţ pe net şi a doua zi a sosit urmaşa cea năzdrăvană. Era un
puf auriu cu doi ochi negri, grasă şi veselă. Am aflat la câteva zile că avea doar trei
săptămâni şi că mama ei e rasa golden-retrivier, aşa cum dorisem, la fel ca cea
pe care o pierdusem, dar tatăl e ciobănesc mioritic de talie mare. Noi avem o
curte mică, mai ales pentru rasa ei. Acum are doar cinci luni, dar e deja mai
mare decât mama ei. Asta ca dimensiune, altfel e o năzdrăvană jucăuşă şi răsfăţată.
Mănâncă de rupe orice şi roade, şi strică tot ce se poate. Ar roade şi plasa de
sârmă de la rondurile de flori. E foarte isteaţă şi ageră. Ca să ajungă în
rond, s-a străduit şi a strivit plasa, a căzut pe spate, a rupt cam tot, apoi a
început să plângă după ajutor că nu a mai reuşit să iasă de acolo. Îi place să
rupă florile şi să umple culcuşul cu ele. Îi place să mănânce ricin, dar se
deranjază la stomac. A jumulit cam şase-şapte, dar am fost la timp lângă ea şi
i-am adunat. Cât a stat în casă, cam o lună, a avut culcuş pe un fotoliu, dar
noaptea se urca în pat pe mine şi o găseam pe braţul meu stâng. Cum s-a
încălzit puţin, s-a cerut afară şi n-a mai vrut să doarmă în casă, dar nici în
coteţ, ci sub masă sau sub coteţ. Am luat ghivecele cu flori şi tot ce se poate
lua din calea ei. Acum ajunge bine la geamul de la bucătărie şi se ridică în
două lăbuţe şi cere papa. E aşa de voinică încât mă dărâmă. Mai nou, nu ne lasă
să-i luăm vasul gol. E tare iute şi certăreaţă. Ralu o scoate la plimbare cu
lesa şi numai ea ştie ce păţeşte cu Mura. Şi acum ultimele isprăvi…
Ieri era
tare agitată şi nu ştiam de ce. A reuşit să turtească plasa pe lângă raftul cu
flori a intrat în viţă şi nu mai ieşea. Fiind doar eu acasă, n-o puteam ajuta
singură. Am chemat un vecin şi…surprză…Acolo căzuse un porumbel, era uşor rănit
şi ea cerea ajutor pentru el…
După ce s-a rezolvat problema cu porumbelul, i-am
blocat accesul acolo.Cel puţin aşa am crezut noi. Ea şi-a făcut loc pe sub
coteţ şi s-a dus să vadă dacă mai e acolo. A ieşit, a venit la noi, s-a urcat
în două lăbuţe pe vecinul, l-a pupat, apoi s-a lăsat pe spate şi a făcut tumbe.
N-o mai văzusem aşa. Noi am astupat iar gaura. Dimineaţă, altă surpriză….Făcea
un zgomt infernal. Ne-am dus să vedem ce ispravă a mai făcut. A împins pubela de
gunoi, a intrat iar şi a scos ghivece mici goale de plastic, găletuşe de udat
flori şi o cutie de tablă cu pensule de pictură. Normal că de toate s-a ales
praful. Au ajuns la gunoi cu scandal. Îi
luasem noile jucării!
Azi 31
August2012 C.Cătălina-Ploieşti
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu